Cred...

Cred ca e Tudor.....
De fiecare data cand fac ceva legat de el ma intristez.....nu stiu de ce nu pot sa trec peste asa cum a trecut si el...asa usor si lin si pasnic fara efecte secundare care sa ma faca sa redecorez casa in cel mai haotic fel sau sa-mi tai parul de care am tot tras sa creasca.....el e motivul pt toate chestiile astea......deaia nu mai am emotii pozitive...tot ce am trait cu el a fost superb si acum...nu mai am nimic...pt nimeni...
Ma intreb oare ce simte Andrei de la mine......de ce ii place de mine cand sunt atat de secata de viata?Ce-i dau atat de pretios incat sa merite?
Ma simt vinovata pt faptul ca l-am lasat atata timp fara sa-i spun nimic...mereu a parut ca e altceva....nu stiu daca il mai iubesc pe Tudor.....nu stiu ce simt mai exact.....poate  nu mai simt nimic si atunci ma chinui degeaba pt ca mereu sunt trista si atat.....chiar daca e Tudor sau Andrei care nu face ceva anume sau priteni care au plecat....nu stiu care e problema cu mine dar eu mizez pe el....pt ca am fost in multe locuri...am ascultat multa muzica si am facut multe chestii cu el si acum nu am cum sa nu tot dau peste chestii pe care obisnuiam sa le facem impreuna.....si ma simt ca naiba dar nu vad nici o scapare din chestia asta...Tin la Andrei.....dar nu stiu daca e destul.....pt ca simt ca nu mai pot sa fiu sigura pe ceea ce cred ca simt...cred ca m-am mintit foarte mult la viata mea...destul de scurta.....si acum incep sa elimin multe bariere puse de mine si ma face sa o cam iau razna.....
Si vreau sa tot vorbesc cu oameni...oameni noi sau vechi......dar nu cred ca am nevoie de oameni...poate doar am nevoie sa vorbesc cu Tudor....sa se uite la mine si sa-mi raspunda....
De ce am nevoie de el?E un las fara pic de caracter...de ce as vrea sa-i vad fata indiferenta si sa-i aud vocea rece?Poate sunt doar o masochista ciudata.....sau doar ciudata.........
Imi e greu sa renunt la oameni...chiar daca ei au renuntat la mine....si nu-l inteleg pe Andrei...imi tot spune sa renunt...dar el nu a renuntat....el a tras de cel mai bun prieten al lui pana a reusit sa se imprieteneasca din nou cu el....a stat si a asteptat si a actionat si a castigat...eu de ce nu as astepta?De ce el avea o sansa si eu nu?Ce e atat de gresit la mine incat sa nu merit a doua sansa ?
Deaia ma intreb probabil care e rostul vietii........am nevoie de un scop care sa ma tina ocupata......cand lucram nu ma gandeam atat de des la el...eram ocupata si obosita si in general prea cu nervii ca sa-mi permit sa ma gandesc la el...si acum ca am timp...o fac pe fata......arat tot si plang.......si nimeni nu intelege...nici macar eu.....eu doar simt...si ma bazez pe asta.....de aici vine ambiguitatea la mine in general.....in fine....intr-o zi...dupa multe alte postari de genu' sper sa reusesc sa spun la un moment dat ca sunt ok..si sa fiu sincera......
Abia astept acel moment.....

Sunt destul de trista in ultimul timp...mai trista decat eram acum ceva timp....ceva s-a intamplat cu mine la un moment dat si nu stiu ce si cred ca ar fi timpul sa-mi dau seama...cu toate ca nu stiu cum...cred ca ar trebui sa incerc mai multe chestii si sa-mi dau seama cumva...candva....e complicat ,dar nu stiu...poate o sa merga la un moment dat....

Am inceput mai multe bloguri pana acum....cred ca nu am gasit unul care sa mi se potriveasca.
Asta ar trebui sa fie un nou inceput....chiar daca momentan ma simt prinsa intr-o prisma a singuratatii....ma simt prinsa in viata mea care nu pare sa merga undeva decat spre singuratate....spre momentul in care toata lumea o sa plece si eu o sa raman aici...singura fara sa pot sa-mi fac prieteni sau orice altceva.Cunosc multa lume in situatia mea...dar acea lume pare sa fie ok cu tot ce e pe aici.....
Si exista multa lume mai ciudata ca mine care parca isi gasesc totusi prieteni...cineva care sa-i inteleaga si cu care sa-si imparta viata....ciudateniile si cam tot...nu neaparat o relatie....
Cred ca aici am gresit eu...am nevoie de prieteni,nu de relatii....si mereu sunt intr-o relatie cu anumiti oameni care ar fi trebuit sa ramana doar prieteni si sa-i pastrez acolo...langa mine si sa ma poata pastra si ei.
Relatiile mele nu merg asa cum am planuit.....desigur...nimic nu merge asa,dar totusi stau si ma gandesc ca la inceput totul a fost bine....pana am inceput sa ne deschidem unul altuia si am aflat cat de diferiti suntem....si apoi am incercat sa facem totul sa merga si ghici ce?....nu prea merge.....
Cred  ca am nevoie de cineva care sa-mi faca lena sa dispara...sa ma tina inpriza intr-un fel sau altul si sa ma ajute sa ma regasesc...pt ca pana la urma cel mai grav lucru la mine e ca nu mai stiu cine sunt....nici nu stiu daca am stiut vreodata....
Vreau sa stiu cum e viata si din alta prisma....vreau sa reusesc sa vad si partea buna...la mine,la oamenii din afara....si la tot ce ma inconjoara....adica stiu ca e bine ca nu am nu stiu ce boala sau ca vad sau ca alte chestii.....dar parca tristetea mea imi tot sta in cale si nu stiu ce a cauzat-o....trebuie sa ma intorc si sa rezolv chestii...doar ca nici macar nu stiu de unde a inceput....cand am inceput sa fiu asa?de ce?si de ce nu pot sa trec peste ca orice om normal care e ranit si se vindeca pana la urma?
Nu sunt o persoana ireparabila,nu?toata lumea poate fi reparat....intr-un fel sau altul prin anumite metode bine studiate si cu rezulate dovedite si oameni care sa le poate sustine......dar eu nu stiu nici o metoda......eu ma invart intr-un cerc de relatii si prieteni care au plecat si doar stau si ma intreb cu ce am gresit....de ce a plecat toata lumea...de ce nu pot sa am o relatie buna pana la sfarsit.....de ce nu pot sa ma inteleg cu cineva atat de bine incat sa pot spune ca de asta aveam nevoie si ca sunt libera si nu singura.....
Nu stiu de ce fac chestia asta...adica cred ca stiu...probabil pt ca nu am cu cine sa vorbesc despre asta fara sa plictisesc sau intristez......dar totusi cred ca am nevoie de cineva....un psiholog cel mai probabil....cu toate ca la ce probleme de incredere am eu nu prea e indicat....,as da banii degeaba pe cineva caruia nu-i pasa de mine....plus ca in lumea asta nu pare sa existe cineva care doar vrea sa ajute....
Nu nu stiu daca eu am ajutat vreodata sau dac totul a fost din interes....
Trebuie sa nu mai traiesc in trecut si incep sa privesc spre viitor cu incredere si speranta...oricat de greu ar fi......doar ca nu stiu cu ce naiba sa incep....
Vreau sa stiu cine sunt si de ce sunt asa...........